Sau: "Unele lectii se invata foarte greu..."
Uite, sunt inca aici, dupa atatia ani in care mi-am scaldat sufletul in suferinta si am scuturat excesul de apa in blogul acesta. Azi e iar prea multa apa, iar simt ca nu pot respira daca nu dau afara.
Mi-e dor inca, e trist si aiurea ca INCA mi-e dor, dupa atatia ani, dupa atatea persoane noi in viata mea, parca nici una nu se compara. Bine, ce-i drept ca nu am dat sansa niciuneia sa-i ia locul, pur si simplu nu simt nici o conexiune cu nimeni, oricat de mult as incerca. Parca totul e gri, vag, fals... N-am gasit inca nici o persoana care sa merite sa o iau de la inceput si aici poate ca suna a ipocrizie, dar pe bune, nu-s nici eu cea mai cea persoana pe planeta dar nici nu am de gand sa ma bag in ceva, fortat, ca apoi sa traiesc cu o greata in mine si sa ma detest ca ma fortez iar sa fac lucruri.
Stii cum zic, nu?
Nu-mi dau seama ce pierd, pana nu dau de mai rau si realizez ca traiam in Rai inainte. Aveam o persoana pentru care merita sa merg descult pe jar. Si nu neaparat pentru ca ea era cea mai perfecta fiinta de pe planeta... ci pentru ca era una care incerca macar si ii pasa de mine.
O vreme indelungata am fost o durere pentru ea dar niciodata nu a renuntat la mine cu adevarat. Si ce face baiatu cand i se pare ca e prea mult? Renunt eu la ea, in loc sa fac in asa fel incat sa ajungem la un compromis. Iar acum... haha... acum stau intr-o piscina de regrete doar din cauza ei, din cauza unei persoane care a intrat in viata mea intr-un moment foarte trist si cu care am cladit incredere, relatie, prietenie... ca apoi sa-mi bag picioarele in tot doar pentru ca nu stiu mai bine. Bravo!
Presimt ca buza asta va ramane umflata mai mult decat a fost inainte cand o dadeam in bara.
Sper... Si poate ca sper in vag dar sper ca intr-o zi una din doua se intampla: Ori se intampla imposibilul si ne impacam ori... intalnesc pe altcineva care o sa ma faca sa simt ceva. Egoismul crede in prima, altruismul in al doilea. Eu? Eu nu cred in niciuna in zilele de azi. Zici ca totul sa dus dracului cu Corona si Tik Tok si noua generatie de metode de combinatii, felu in care nu ai respect fata de altii si altele si mi-e greata. Mi-e si sila de ei, nu stiu ce frumoasa putea fi tineretea cu jocurile sociale, cu 1 ora de tv noaptea inainte de somn, cu familia, tenis cu piciorul in fata blocului, daca gaseai crapaturi in sosea in fata blocului jucai biga, etc.etc. deja o dau in altele...
